tehnica veche a picturii dupa dionisie din furna

Dionisie din Furna
Indrumari asupra picturii-tempera-ulei-fresca
Tempera
Copiile se scot cu ajutorul unei hirtii unse cu ulei de in fiert si frecate cu tarite, cărbunii pt desen se fac din lemn de alun sau salba moale arşi in cuptor intr-un vas de pamint legat la gura. Pensulele se fac din coada de veveriţa.
Prepararea suportului
Cleiul se face din piei argăsite fierte şi filtrate apoi uscate la umbra in vint.
Ghipsul se arde in cuptor si se face ipsos, apoi se amesteca intr-un cazan cu apa si se strecoară după care se pune la uscat. Procedeul poate fi repetat. Icoanele se ipsosesc in felul următor: cleiul se sfaramă in bucati si se pune intr-un vas la înmuiat de cu seara, se da pe icoane iar dupa ce se usucase amesteca cu ipsossi se dau 5 sau 6 straturi(se usuca intre ele).Urmează desenarea si aureolele(cu ata împrejur)si ipsos cu ocru sa se ingalbeneasca.
Grunduirea iconostaselor
Daca este prins, se începe de la pârtile mai inalte, iar daca nu, se scoate la soare. Se impregnează atât sculptura, cat si părtile destinate picturii. Se lucrează in echipa. Cleiul nu trebuie sa facă basici, dar nici sa lucească la uscare. Apoi se adaugă ipsos ca si la icoane. Dionisie din Furna recomanda adăugarea in compoziţie a albuşului sau oului întreg. Se smirgluieşte.
Polimenturi
Rosu
Polimentul este de mai multe feluri; are in compozitie bolos de Armenia,o argila roscata, continand oxid de fier, ocru galben de Tarigrad, miniu de plumb, fiere de bou ,ceara de albine,lumanare de seu,albus de ou in diverse proportii, spermanteta[substanţa alba sidefata provenita din grăsime de peste].
Aurirea
După desenare, se da un strat de rachiu, se pune foita de aur pe locul dat cu poliment. După lipire, se slefuieste cu o piatra de agat sau cu un colt de câine. La fel se procedează si cu iconostasul.
Polimenturi, mordanţi si aurirea
Polimentul este de mai multe feluri; în compoziţia sa intra: bol de Armenia, ocru de Ţarigrad, ceara săpun, spermanţet(grăsime de peşte)albuş .După compoziţie polimentul este de mai multe feluri..
Aurirea:
Mai intii se zgârie desenul după care se da cu poliment. După uscare recomanda udarea cu nrachiu .Foita se aşează cu ajutorul unui condei si se şlefuieşte cu piatra de agat sau cu un colţ de câine. La fel se procedează şi în cazul iconostaselor fixe sau mobile.
Tempera de ou pe lemn
Proplasma lui Panselin se face din alb de plumb, pământ verde şi negru, Apoi se desenează, la luminile ochilor, la nari se pune negru singur. Alta carnaţie se face din alb de plumb şi chinovar(sulfura roşie de mercur),apoi semicarnaţie subţiind-o la margini. Rumenelile se fac din amestecul chinovarului cu alb de plumb şi carnaţie. Părul, ochii, barba se fac din negru şi ombra ars în cuptor până la roşu-brun. La fel în ordinea de la închis spre deschis se procedează şi cu îmbrăcămintea. la sfârşit se pun lamele de lumina.
Pe sidef se da mai înt6ii un grund de ou cu alb de plumb, pe care se zgârie desenul şi se continuă la fel.
Pe pânza întinsa pe şasiu se da un grund format din clei, săpun, miere şi ipsos. Peste foita de aur se da cu gălbenuş de ou îndoit cu apa şi după uscare se aplica vopseaua. Pe tencuiala uscata se da cu clei, apoi vopseaua se amesteca cu gălbenuş de ou îndoit cu apa.
Un tip de mordant se face si din usturoi pisat într-o piuliţa de arama. În zeama rezultată se adaugă guma arabica.
Verniuri şi vernisarea picturii
Uleiul de in se fierbe la soare timp de 40 de zile într-o tava acoperita cu o sticla.Sa nu fie prea gros ci cam ca mierea. Apoi se strecoară printr-o pânza. Se poate adaugă minu de plumb sau litarga şi vitriol(Pegola se face fierbând răşina de brad. Se amesteca uleiul cu pegola(răşina) cu unt de neft.
Verniul se face şi cu santal pus la topit într-o tigaie şi amestecându-l cu vergeaua, apoi se adaugă ulei cald şi mastic. În compoziţia verniului de neft intra sandaracul(spălat si pisat topit pe cărbuni împreuna cu terpentin de Veneţia )La aplicare icoana se încălzeşte in prealabil. Verniul galben(din sabur, sandarac şi neft)se foloseşte peste poleitura de aur şi argint.
Verniul obţinut din distilarea rachiului pina la alcool curat are in componenta sa sandarac, balsam numit terpentin de Venetia, si pegola, toate amestecate si topite intr-o sticla. La aplicare icoana se incalzeste in prealabil. Verniul de spirt conţine sandarac, mastic,camfor, gumi elemi,gumi anima, spirt si terpentin topite la soare fierte si apoi racite impreuna. Verniul turcesc de spirt se face din spirt de vin prefacut de 3 ori, terpentin de Venetia, gumi-sandarac, mastix, amestecate si cernute puse in sticla pentru a se fierbe timp de 6 zile la soare vara amestecindu-se din cind in cind. In verniul se India se recomanda adaugarea şofranului cind este nevoie de a acoperi cositorul sau argintul pentru a-l face sa para aur. Vitriolul alb se pune in tigaie se usca fara a-l arde apoi se pisează. Se întrebuinţează in vopsele care nu se usucă curând pentru a le grăbi timpul de uscare.
Icoanele vechi se curata cu leşie.
Pentru a face vopsea care să lucească se amesteca clei, leşie de cenuşă şi ceara. Se adaugă colorantul şi chiar aurul.
Foiţele de aur se pun în apa in cana de porţelan cu guma arabica si miere, se piseaza, se decantează de apa. Un alt amestec este cel din alb de plumb, săricică şi mercur alb în cantităţi egale. Cu bale de melc(chinuit cu lumânarea)se amesteca sulfat de cupru si aur, tot pentru litere. Pe hârtie se pune mai intii guma arabica apoi aurul. Roşul de cârmîz se face adăugând lotur pisat, amândouă fierte in apa. Lacca de cârmâz se face din apa leşioasa cu grana şi cârmâz pisat. Dupa fierbere se decanteză apa timp de 3 zile .Verdele de arama se face din oţet turnat peste bucaţele de arama si apoi fiert. Chinovarul din sulf şi litargă amestecate pisate apoi oala pusa pe carbuni încinşi se coace o noapte. Albul de plumb se face în felul următor: intr-o oala cu oţet se leaga deasupra bucaţele de plumb, se îngroapa apoi oala în gunoi timp de 15 zile dupa care se dezgroapa şi se scutura bucaţelele de plumb oxidat. Un alt tip de vopsea ciudata este obtinuta din destrămături de pânză roşie sau neagra fierte în var nestins şi cenuşă de stejar. Lazurul se obţine din var fiert dublu în oţet şi apoi oala îngropata timp de 36 de zile în gunoi cald. La folosire lazurul se amesteca cu guma arabica. Cerneala pentru scris se facea din coaja rămurelelor de măr pădureţ macerate şi calaican, apoi gogoşi de ristic pisate toate fierte împreuna şi filtrate, apoi se adauga guma arabica. Chinovarul pentru scris se pisa cu rachiu, candel şi guma arabica în calimară.
Alte feluri de a zugravi pe lemn.
Despre tehnica de a zugravi a muscalilor vorbeşte in special despre fondul cu alb de plumb iar din metoda de lucru a cretanilor se explica pictarea feţelor, luminile şi carnaţia. Desenarea corpului omenesc se explica prin masurare:opt masuri(capul şi celelalte şapte partile corpului).
Zugravirea în ulei
Vopselele se puneau în băşica de miel. Pânza chiar şi de mătase se grunduia apoi dupa desenare culorile se pun de la închis spre deschis. Pensulele(condeie)se curaţau cu ulei şi se spalau cu leşie. Pe sticla se picta dupa un model desenat în prealabil pe hârtie unsa cu ulei de in.